{"id":154,"date":"2016-05-04T17:44:38","date_gmt":"2016-05-04T17:44:38","guid":{"rendered":"http:\/\/inmemoriam-milecarpenisan.ro\/?p=154"},"modified":"2016-07-10T11:10:18","modified_gmt":"2016-07-10T11:10:18","slug":"binecuvantat-riscul-de-a-fi-jurnalist-simona-lazar-si-valentin-tigau-premiul-mile-carpenisan-pentru-curaj-si-excelenta-in-jurnalism-2016-pentru-activitatea-lor-prodigioasa-in-slujba-adevar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/inmemoriam-milecarpenisan.ro\/?p=154","title":{"rendered":"“Binecuv\u00e2ntat riscul de a fi jurnalist!”. Simona Laz\u0103r \u015fi Valentin \u0162ig\u0103u au primit Premiul “Mile C\u0103rpeni\u015fan” pentru Curaj \u015fi Excelen\u0163\u0103 \u00een Jurnalism 2016, pentru activitatea lor prodigioas\u0103 \u00een slujba Adev\u0103rului \u015fi a Valorilor Rom\u00e2ne\u015fti. VIDEO \/ FOTO"},"content":{"rendered":"

\"Diploma<\/a>Asocia\u0163ia Civic Media, organiza\u0163ie prezent\u0103 \u00een spa\u0163iul neguvernamental rom\u00e2nesc din anul 2000, a acordat ieri, de Ziua Libert\u0103\u0163ii Presei, pentru a \u015faptea oar\u0103 consecutiv, Premiul \u201cMile C\u0103rpeni\u015fan\u201d pentru Curaj \u015fi Excelen\u0163\u0103 \u00een Jurnalism<\/a>, distinc\u0163ie fondat\u0103 In Memoriam colegul nostru de pres\u0103, jurnalistul de r\u0103zboi Mile C\u0103rpeni\u015fan, plecat mult prea repede dintre noi.<\/strong><\/p>\n

\"Valentin-Tigau-Simona-Lazar-Radio<\/a>

Valentin \u0162ig\u0103u \u015fi Simona Laz\u0103r – Jurnali\u015fti Radio Rom\u00e2nia<\/p><\/div>\n

Anul acesta, \u00eempreun\u0103 cu portalul interactiv de recuperare vizual\u0103 a spa\u0163iului istoric rom\u00e2nesc Basarabia-Bucovina.Info<\/strong><\/a>, Asocia\u0163ia Civic Media<\/a><\/strong>, cu o prezen\u0163\u0103 mai retras\u0103 din cotidian, recompenseaz\u0103 onorific plurivalen\u0163a \u015fi profesionalismul a doi jurnali\u015fti extraordinari: so\u0163ii Simona Laz\u0103r \u015fi Valentin \u0162ig\u0103u<\/strong>, care primesc Premiul \u201cMile C\u0103rpeni\u015f\u0103n\u201d pentru activitatea lor prodigioas\u0103 \u00een slujba Adev\u0103rului \u015fi a Valorilor Rom\u00e2ne\u015fti. Cei doi ziari\u015fti profesioni\u015fti ai Radio Rom\u00e2nia, interzi\u015fi \u00een Ucraina pentru reportajele lor despre rom\u00e2nii din sudul Basarabiei<\/a>, sunt prezen\u0163i zilnic at\u00e2t pe undele Radio Rom\u00e2nia Interna\u0163ional<\/a> \u015fi Antena Satelor<\/a> c\u00e2t \u015fi, \u00een masura timpului disponibil, pe blogurile personale – Carnete<\/a> \u015fi Valentinotes<\/a> -, dar mai ales pe site-urile PresadeTurism<\/a> \u015fi Vacan\u0163ierul.ro.<\/a><\/p>\n

Jurnalista \u015fi scriitoarea sensibil\u0103 Simona Laz\u0103r \u015fi experimentatul analist – dar \u015fi fotoreporter – Valentin \u0162ig\u0103u, fost corespondent al Radio Rom\u00e2nia la Chi\u015fin\u0103u \u00een vremuri de prigoan\u0103 pentru orice ziarist venit de la Bucure\u015fti, au aflat c\u0103 sunt interzi\u015fi \u00een Ucraina \u00een 2011, la grani\u0163\u0103. Cei doi publici\u015fti se \u00eentreptau \u00eentr-o delega\u0163ie oficial\u0103 a statului rom\u00e2n spre Ismail, pentru a participa la sfin\u0163irea Bisericii din Hagi-Curda<\/a>, singura Biseric\u0103 din Ucraina care \u0163ine de Patriarhia Rom\u00e2n\u0103, refacut\u0103 \u00een anii din urm\u0103, dup\u0103 ce a fost aruncat\u0103 \u00een aer de sovietici. Ei au fost declara\u0163i persona<\/em> non grata<\/em><\/a> pentru seria de materiale ap\u0103rut\u0103 \u00een Jurnalul Na\u0163ional<\/a> sub tiltul “Reporter \u00een Basarabia de Sud”<\/a>. Reportajele lor vibrante despre p\u0103m\u00e2nturile rom\u00e2ne\u015fti r\u0103pite de URSS, cu frumuse\u0163ile lor nepieritoare, \u015fi despre fra\u0163ii rom\u00e2ni obidi\u0163i sub st\u0103p\u00e2niri str\u0103ine se g\u0103sesc \u015fi pe blogurile Rom\u00e2nii de l\u00e2ng\u0103 noi<\/a> \u015fi Basarabia – Cel\u0103lalt Univers<\/a>.<\/p>\n

Simona Laz\u0103r: “Binecuv\u00e2ntat riscul de a fi jurnalist!”<\/strong><\/p>\n

“Nu m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 voi sim\u0163i la propriu c\u00e2t de greu este s\u0103 fii rom\u00e2n \u00een Ucraina”, declara Simona Laz\u0103r la momentul interdic\u0163iei. Simona Laz\u0103r: “N-am crezut ca ciclul nostru de reportaje din comunitatile romanesti sud-basarabene vor provoca atat de tare autoritatile statului vecin (si prieten) incat sa ne puna interdictie pe teritoriul lor. Am scris atunci foarte mult despre viata simpla a romanului sud-basarabean, despre faptul ca limba romana, limba in care gandesc, este considerata “subversiva”, despre bisericile romanesti care au fost distruse in anii comunismului si despre cat de greu se revine astazi la ele. Am scris despre batranii din Oziornoe care traiau asteptand sa auda un glas “de acasa” si despre copiii din Erdec-Burnu, adunati pe furis (de teama autoritatilor) intr-o seara ca sa ne demonstreze ca si ei stiu sa danseze Calusarul. Am scris despre statuia decapitata a lui Eminescu, de la Odessa si despre Cetatea Alba, cu simbolurile voievodului Stefan cel Mare razuite de pe fatada. Am scris despre scolile in care invata copiii etnici romani (asa ar fi corect sa-i numim, cata vreme traiesc in alta tara), despre cartile tiparite in Romania a caror trecere peste granita e considerata infractiune, despre recensamintele facute cu creionul, pentru ca cuvantul “roman” sa fie inlocuit cu “moldovean”. Am scris despre toate aceste realitati, cu sentimentul ca ele intr-o zi vor putea fi indreptate. Am sperat chiar sa constat acest lucru, indreptandu-ma catre Ucraina, pentru a participa la prima sfintire – dupa 60 de ani! – a unei biserici romanesti, la Hagi-Curda, in sudul Basarabiei. Credeam chiar ca voi vedea schimbarea, caci evenimentul o promitea. Dar pentru mine bariera nu s-a mai ridicat. (…) Reflectand la acest moment, acum pot spune si eu: Binecuv\u00e2ntat riscul de a fi jurnalist!”<\/p>\n

Autoare \u015fi de versuri \u015fi proza, o parte din scrierile literare ale Simonei Laz\u0103r pot fi citite la Casa cu tamarisc \u015fi alte proze<\/a>, Corabie spre Magonia<\/a>, Iarba manuscriselor<\/a> \u015fi Somnul grifonului<\/a>.<\/p>\n

Valentin \u0162ig\u0103u: “Istoria noastr\u0103 nu e nou\u0103. Sute \u015fi mii de al\u0163i jurnali\u015fti au suferit pentru c\u0103 au spus adev\u0103rul”<\/strong><\/p>\n

La momentul respectiv, Valentin \u0162ig\u0103u a declarat, cu modestie: \u201eCa jurnali\u015fti profesioni\u015fti, n-a\u015f miza, \u00een totalitate, pe senza\u0163ionalul episodului Hagi-Curda. Tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat acolo era previzibil; scenariul se putea scrie, aproape la fel, \u00een multe \u0163\u0103ri est-europene cu deficit de democra\u0163ie. Acolo, unde un cunoscut ziarist ucrainean de opozi\u0163ie, Gheorghi Gongadze, a fost asasinat, \u00een anul 2000, de serviciile speciale cu ordin de la conducere, de ce ne-am a\u015ftepta ca alt ziarist s\u0103 \u00eensemne mai mult dec\u00e2t \u00eenc\u0103 un individ periculos? \u00cen definitiv, aici se afl\u0103 r\u0103spunsul la \u00eentrebarea: \u00abDe ce ne-au refuzat ucrainenii intrarea \u00een statul lor vecin \u015fi prieten?\u00bb. Am publicat, \u00een urm\u0103 cu doi ani, o serie de reportaje documentate \u00een Basarabia de Sud. \u015ecoala, limba rom\u00e2n\u0103, biserica, con\u015ftiin\u0163a de neam \u2013 toate aceste valori aflate \u00een pericolul de a se destr\u0103ma \u015fi asupra c\u0103rora ne aplec\u0103m de mai mult\u0103 vreme prin natura meseriei noastre. N-am trucat \u015fi n-am exagerat nimic. \u00cen general, s-a scris pu\u0163in despre Basarabia de Sud, \u015fi acele reportaje au marcat, poate, deschiderea unei noi ofensive pentru adev\u0103r. Dar, cum \u015fti\u0163i, \u00een anumite situa\u0163ii, adev\u0103rul doare mai mult ca o ran\u0103 de glon\u0163. Revede\u0163i aceste articole, pentru a \u00een\u0163elege mai bine, la adresa http:\/\/www.romanii-de-langa-noi.blogspot.com.<\/a> Istoria noastr\u0103 nu e nou\u0103. Sute \u015fi mii de al\u0163i jurnali\u015fti au suferit pentru c\u0103 au spus adev\u0103rul. Unii au pl\u0103tit cu via\u0163a, ca Gheorghi Gongadze. \u00cen ciuda acestor tragice \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, jurnali\u015ftii n-au \u00eencetat s\u0103 caute adev\u0103rul pentru a-l spune oamenilor, av\u00e2nd speran\u0163a c\u0103 ar putea schimba lumea \u00een care tr\u0103im. E ceea ce am f\u0103cut \u015fi noi. Credem c\u0103 nu am gre\u015fit\u201c.<\/p>\n

Modele \u015fi repere ale jurnalisticii rom\u00e2ne\u015fti<\/strong><\/p>\n

Nu, nu a\u0163i gre\u015fit, afirm\u0103m cu siguran\u0163\u0103. Dup\u0103 cum o demonstreaz\u0103 toat\u0103 munca lor ulterioar\u0103 acestui incident inter-statal. Pentru c\u0103 \u00een ciuda interzicerii lor, activitatea lor constant\u0103 \u015fi neobosit\u0103 pentru tot ce-i rom\u00e2nesc nu s-a oprit de atunci. Dimpotriv\u0103. Iat\u0103 de ce, Asocia\u0163ia Civic Media<\/a> \u015fi platforma de istorie \u015fi recuperare vizual\u0103 Basarabia-Bucovina.Info<\/a> sunt onorate s\u0103 le omagieze \u00eentreaga activitate \u015fi fermitate \u00eentru scrierea \u015fi rostirea adev\u0103rului, indiferent de circumstan\u0163e \u015fi consecin\u0163e, prin Premiul “Mile C\u0103rpeni\u015fan” pentru Curaj \u015fi Excelen\u0163\u0103 \u00een Jurnalism. Ziari\u015ftii pur-s\u00e2nge ai Radio Rom\u00e2nia, Simona Laz\u0103r \u015fi Valentin \u0162ig\u0103u, sunt autentice modele \u015fi repere ale jurnalisticii rom\u00e2ne\u015fti, pentru orice cititor de pres\u0103 \u015fi ascult\u0103tor de radio, pentru orice rom\u00e2n \u00eensetat de frumos \u015fi adev\u0103r. Le mul\u0163umim!<\/p>\n

Decernarea Premiului va avea loc \u00eentr-un cadru festiv.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd din 2010, Civic Media a premiat de 3 Mai \u2013 Ziua Libert\u0103\u0163ii Presei \u2013 jurnalismul de front, prin Dan Ni\u0163escu, fostul operator \u015fi prieten al lui Mile C\u0103rpeni\u015fan, re\u0163inut abuziv de autorit\u0103\u0163ile de la Chi\u015fin\u0103u \u00een timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, pe Cristian Botez, un veteran al majorit\u0103\u0163ii r\u0103zboaielor de pe glob din ultimele dou\u0103 decenii \u015fi jum\u0103tate, c\u00e2t \u015fi pe jurnalistul or\u0103dean Florin Budea, care s-a luptat pentru adev\u0103r \u00een instan\u0163\u0103 cu vicepre\u015fedintele Parlamentului European Laszlo Tokes, apoi pe redutabilul analist de politic\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u2013 \u015fi nu numai \u2013 Corneliu Vlad, din vechea \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de politic\u0103 extern\u0103 na\u0163ional\u0103, urmat de Dan Tanas\u0103, energicul blogger \u015fi ap\u0103r\u0103tor al drepturilor rom\u00e2nilor din Harghita \u015fi Covasna, pentru ca apoi s\u0103-l recompens\u0103m pentru \u00eentreaga sa activitate nepre\u0163uit\u0103 pe cercet\u0103torul bucovinean Vasile Ilica, veteran de r\u0103zboi \u015fi \u201cpersona non grata\u201d \u00een Ucraina, acum plecat dintre noi f\u0103r\u0103 a-\u015fi fi mai v\u0103zut plaiurile natale, pentru ca anul trecut s\u0103-l premiem pe istoricul \u015fi jurnalistul basarabean Alexandru Moraru. \u00cen memoria lui Mile C\u0103rpeni\u015fan reamintim una din ultimele sale dorin\u0163e, scrise \u00een eter: “V\u0103 provoc s\u0103 fi\u0163i oameni! \u00cen fiecare zi, v\u0103 provoc s\u0103 face\u0163i c\u00e2te o fapt\u0103 bun\u0103”<\/em>. S\u0103 nu uit\u0103m nicic\u00e2nd aceast\u0103 “provocare”. Doamne, ajut\u0103!<\/p>\n

InMemoriam-MileCarpenisan.Ro<\/a><\/strong><\/p>\n

Basarabia-Bucovina.Info<\/a><\/strong><\/p>\n

CivicMedia.Ro<\/a><\/strong><\/p>\n

\"Irina<\/a><\/p>\n

FOTO VIDEO UPDATE:
\n