In Memoriam Mile Cărpenişan Premiul "Mile Cărpenişan" pentru Curaj in Jurnalism

May 4, 2016

“Binecuvântat riscul de a fi jurnalist!”. Simona Lazăr şi Valentin Ţigău au primit Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism 2016, pentru activitatea lor prodigioasă în slujba Adevărului şi a Valorilor Româneşti. VIDEO / FOTO

Dati mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on PinterestEmail this to someone

Diploma Mile Carpenisan - Civic Media 2016 - Simona Lazar - Valentin Tigau - Radio RomaniaAsociaţia Civic Media, organizaţie prezentă în spaţiul neguvernamental românesc din anul 2000, a acordat ieri, de Ziua Libertăţii Presei, pentru a şaptea oară consecutiv, Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism, distincţie fondată In Memoriam colegul nostru de presă, jurnalistul de război Mile Cărpenişan, plecat mult prea repede dintre noi.

Valentin-Tigau-Simona-Lazar-Radio Romania Premiul Mile Carpenisan 2016 Civic Media

Valentin Ţigău şi Simona Lazăr – Jurnalişti Radio România

Anul acesta, împreună cu portalul interactiv de recuperare vizuală a spaţiului istoric românesc Basarabia-Bucovina.Info, Asociaţia Civic Media, cu o prezenţă mai retrasă din cotidian, recompensează onorific plurivalenţa şi profesionalismul a doi jurnalişti extraordinari: soţii Simona Lazăr şi Valentin Ţigău, care primesc Premiul “Mile Cărpenişăn” pentru activitatea lor prodigioasă în slujba Adevărului şi a Valorilor Româneşti. Cei doi ziarişti profesionişti ai Radio România, interzişi în Ucraina pentru reportajele lor despre românii din sudul Basarabiei, sunt prezenţi zilnic atât pe undele Radio România Internaţional şi Antena Satelor cât şi, în masura timpului disponibil, pe blogurile personale – Carnete şi Valentinotes -, dar mai ales pe site-urile PresadeTurism şi Vacanţierul.ro.

Jurnalista şi scriitoarea sensibilă Simona Lazăr şi experimentatul analist – dar şi fotoreporter – Valentin Ţigău, fost corespondent al Radio România la Chişinău în vremuri de prigoană pentru orice ziarist venit de la Bucureşti, au aflat că sunt interzişi în Ucraina în 2011, la graniţă. Cei doi publicişti se întreptau într-o delegaţie oficială a statului român spre Ismail, pentru a participa la sfinţirea Bisericii din Hagi-Curda, singura Biserică din Ucraina care ţine de Patriarhia Română, refacută în anii din urmă, după ce a fost aruncată în aer de sovietici. Ei au fost declaraţi persona non grata pentru seria de materiale apărută în Jurnalul Naţional sub tiltul “Reporter în Basarabia de Sud”. Reportajele lor vibrante despre pământurile româneşti răpite de URSS, cu frumuseţile lor nepieritoare, şi despre fraţii români obidiţi sub stăpâniri străine se găsesc şi pe blogurile Românii de lângă noi şi Basarabia – Celălalt Univers.

Simona Lazăr: “Binecuvântat riscul de a fi jurnalist!”

“Nu mă gândeam că voi simţi la propriu cât de greu este să fii român în Ucraina”, declara Simona Lazăr la momentul interdicţiei. Simona Lazăr: “N-am crezut ca ciclul nostru de reportaje din comunitatile romanesti sud-basarabene vor provoca atat de tare autoritatile statului vecin (si prieten) incat sa ne puna interdictie pe teritoriul lor. Am scris atunci foarte mult despre viata simpla a romanului sud-basarabean, despre faptul ca limba romana, limba in care gandesc, este considerata “subversiva”, despre bisericile romanesti care au fost distruse in anii comunismului si despre cat de greu se revine astazi la ele. Am scris despre batranii din Oziornoe care traiau asteptand sa auda un glas “de acasa” si despre copiii din Erdec-Burnu, adunati pe furis (de teama autoritatilor) intr-o seara ca sa ne demonstreze ca si ei stiu sa danseze Calusarul. Am scris despre statuia decapitata a lui Eminescu, de la Odessa si despre Cetatea Alba, cu simbolurile voievodului Stefan cel Mare razuite de pe fatada. Am scris despre scolile in care invata copiii etnici romani (asa ar fi corect sa-i numim, cata vreme traiesc in alta tara), despre cartile tiparite in Romania a caror trecere peste granita e considerata infractiune, despre recensamintele facute cu creionul, pentru ca cuvantul “roman” sa fie inlocuit cu “moldovean”. Am scris despre toate aceste realitati, cu sentimentul ca ele intr-o zi vor putea fi indreptate. Am sperat chiar sa constat acest lucru, indreptandu-ma catre Ucraina, pentru a participa la prima sfintire – dupa 60 de ani! – a unei biserici romanesti, la Hagi-Curda, in sudul Basarabiei. Credeam chiar ca voi vedea schimbarea, caci evenimentul o promitea. Dar pentru mine bariera nu s-a mai ridicat. (…) Reflectand la acest moment, acum pot spune si eu: Binecuvântat riscul de a fi jurnalist!”

Autoare şi de versuri şi proza, o parte din scrierile literare ale Simonei Lazăr pot fi citite la Casa cu tamarisc şi alte proze, Corabie spre Magonia, Iarba manuscriselor şi Somnul grifonului.

Valentin Ţigău: “Istoria noastră nu e nouă. Sute şi mii de alţi jurnalişti au suferit pentru că au spus adevărul”

La momentul respectiv, Valentin Ţigău a declarat, cu modestie: „Ca jurnalişti profesionişti, n-aş miza, în totalitate, pe senzaţionalul episodului Hagi-Curda. Tot ce s-a întâmplat acolo era previzibil; scenariul se putea scrie, aproape la fel, în multe ţări est-europene cu deficit de democraţie. Acolo, unde un cunoscut ziarist ucrainean de opoziţie, Gheorghi Gongadze, a fost asasinat, în anul 2000, de serviciile speciale cu ordin de la conducere, de ce ne-am aştepta ca alt ziarist să însemne mai mult decât încă un individ periculos? În definitiv, aici se află răspunsul la întrebarea: «De ce ne-au refuzat ucrainenii intrarea în statul lor vecin şi prieten?». Am publicat, în urmă cu doi ani, o serie de reportaje documentate în Basarabia de Sud. Şcoala, limba română, biserica, conştiinţa de neam – toate aceste valori aflate în pericolul de a se destrăma şi asupra cărora ne aplecăm de mai multă vreme prin natura meseriei noastre. N-am trucat şi n-am exagerat nimic. În general, s-a scris puţin despre Basarabia de Sud, şi acele reportaje au marcat, poate, deschiderea unei noi ofensive pentru adevăr. Dar, cum ştiţi, în anumite situaţii, adevărul doare mai mult ca o rană de glonţ. Revedeţi aceste articole, pentru a înţelege mai bine, la adresa http://www.romanii-de-langa-noi.blogspot.com. Istoria noastră nu e nouă. Sute şi mii de alţi jurnalişti au suferit pentru că au spus adevărul. Unii au plătit cu viaţa, ca Gheorghi Gongadze. În ciuda acestor tragice întâmplări, jurnaliştii n-au încetat să caute adevărul pentru a-l spune oamenilor, având speranţa că ar putea schimba lumea în care trăim. E ceea ce am făcut şi noi. Credem că nu am greşit“.

Modele şi repere ale jurnalisticii româneşti

Nu, nu aţi greşit, afirmăm cu siguranţă. După cum o demonstrează toată munca lor ulterioară acestui incident inter-statal. Pentru că în ciuda interzicerii lor, activitatea lor constantă şi neobosită pentru tot ce-i românesc nu s-a oprit de atunci. Dimpotrivă. Iată de ce, Asociaţia Civic Media şi platforma de istorie şi recuperare vizuală Basarabia-Bucovina.Info sunt onorate să le omagieze întreaga activitate şi fermitate întru scrierea şi rostirea adevărului, indiferent de circumstanţe şi consecinţe, prin Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism. Ziariştii pur-sânge ai Radio România, Simona Lazăr şi Valentin Ţigău, sunt autentice modele şi repere ale jurnalisticii româneşti, pentru orice cititor de presă şi ascultător de radio, pentru orice român însetat de frumos şi adevăr. Le mulţumim!

Decernarea Premiului va avea loc într-un cadru festiv.

Începând din 2010, Civic Media a premiat de 3 Mai – Ziua Libertăţii Presei – jurnalismul de front, prin Dan Niţescu, fostul operator şi prieten al lui Mile Cărpenişan, reţinut abuziv de autorităţile de la Chişinău în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, pe Cristian Botez, un veteran al majorităţii războaielor de pe glob din ultimele două decenii şi jumătate, cât şi pe jurnalistul orădean Florin Budea, care s-a luptat pentru adevăr în instanţă cu vicepreşedintele Parlamentului European Laszlo Tokes, apoi pe redutabilul analist de politică internaţională – şi nu numai – Corneliu Vlad, din vechea şcoală românească de politică externă naţională, urmat de Dan Tanasă, energicul blogger şi apărător al drepturilor românilor din Harghita şi Covasna, pentru ca apoi să-l recompensăm pentru întreaga sa activitate nepreţuită pe cercetătorul bucovinean Vasile Ilica, veteran de război şi “persona non grata” în Ucraina, acum plecat dintre noi fără a-şi fi mai văzut plaiurile natale, pentru ca anul trecut să-l premiem pe istoricul şi jurnalistul basarabean Alexandru Moraru. În memoria lui Mile Cărpenişan reamintim una din ultimele sale dorinţe, scrise în eter: “Vă provoc să fiţi oameni! În fiecare zi, vă provoc să faceţi câte o faptă bună”. Să nu uităm nicicând această “provocare”. Doamne, ajută!

InMemoriam-MileCarpenisan.Ro

Basarabia-Bucovina.Info

CivicMedia.Ro

Irina Gotisan cu steagurile Romaniei la Grand Canyon National Park

FOTO VIDEO UPDATE:

Institutul “Frații Golescu” pentru Românii de Pretutindeni a organizat joi, 2 iunie 2016, orele 18.00, la Clubul Țăranului Român din cadrul Muzeului Țăranului Român, omagierea Dreptului între Popoare, românul Traian Popovici, fiu de preot, primar de Cernăuți în anul 1941 și salvator a circa 20.000 de evrei.

Evenimentul a cuprins la final și premierea ziariștilor Radio România Simona Lazăr și Valentin Țigău cu Premiul “Mile Cărpenișăn” de către Civic Media și Basarabia-Bucovina.Info. Ceremonia a fost oficiată de către reputatul jurnalist Corneliu Vlad împreună cu avocatul Mihai Nicolae, președintele Institutului “Frații Golescu”. Premiul, anunțat pe 3 mai, de Ziua Libertății Presei, este conferit In Memoriam Mile Cărpenișan și se acordă pentru al șaptelea an consecutiv.

Video: Decernarea Premiilor „Mile Carpenișan” in cadrul manifestarii dedicate lui „Traian Popovici”. Foto: Gabriel Negru

Sursa, cu multe mulţumiri: Redacția RBN Press, 6 iunie 2016

1 Valentin Tigau si  Simona Lazar alaturi de Corneliu Vlad si Victor Roncea - Premiul Mile Carpenisan 2016 Civic Media Basarabia Bucovina Info 2 Valentin Tigau si  Simona Lazar alaturi de Corneliu Vlad si Victor Roncea - Premiul Mile Carpenisan 2016 Civic Media Basarabia Bucovina Info 3 Valentin Tigau si  Simona Lazar alaturi de Corneliu Vladsi Victor Roncea - Premiul Mile Carpenisan 2016 Civic Media Basarabia Bucovina Info 4 Valentin Tigau si  Simona Lazar alaturi de Corneliu Vlad si Victor Roncea - Premiul Mile Carpenisan 2016 Civic Media Basarabia Bucovina Info 5 Mihai Nicolae, Valentin Tigau si  Simona Lazar alaturi de Corneliu Vlad - Premiul Mile Carpenisan 2016 Civic Media Basarabia Bucovina Info 6 Mihai Nicolae Valentin Tigau si  Simona Lazar alaturi de Corneliu Vlad si Victor Roncea - Premiul Mile Carpenisan 2016 Civic Media Basarabia Bucovina Info Valentin Tigau si  Simona Lazar alaturi de Corneliu Vlad - Premiul Mile Carpenisan 2016 Civic Media Basarabia Bucovina Info Valentin Tigau si Simona Lazar cu Premiul Mile Carpenisan 2016 Civic Media Basarabia Bucovina Info

Dati mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on PinterestEmail this to someone

May 3, 2015

Istoricul, arhivistul şi ziaristul basarabean Alexandru Moraru primeşte Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism 2015

Dati mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on PinterestEmail this to someone

Premiul Mile Carpenisan Civic Media 2015 Alexandru Moraru BasarabiaPremiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism merge în Basarabia

Asociaţia Civic Media, organizaţie neguvernamentală cu 15 ani de activitate civică, a acordat de Ziua Libertăţii Presei, pentru a şasea oară consecutiv, Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism, distincţie fondată In Memoriam colegul nostru de presă, jurnalistul de război Mile Cărpenişan, plecat prea repede dintre noi.

Anul acesta, în colaborare cu portalul Basarabia-Bucovina.Info, Premiul “Mile Cărpenişăn” merge în Basarabia, fiind acordat istoricului, arhivistului, jurnalistului şi, nu în ultimul rând, bloggerului Alexandru Moraru, cunoscut cercetător pe tărâmul informaţiilor cu totul inedite de la Chişinău.

Dacă anii trecuţi am remarcat, premiind de 3 Mai – Ziua Libertăţii Presei –  jurnalismul de front, prin Dan Niţescu, fostul operator şi prieten al lui Mile Cărpenişan, reţinut abuziv de autorităţile de la Chişinău în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, sau pe Cristian Botez, un veteran al majorităţii războaielor de pe glob din ultimele două decenii şi jumătate, cât şi pe jurnalistul orădean Florin Budea, care s-a luptat pentru adevăr în instanţă cu vicepreşedintele Parlamentului European Laszlo Tokes, apoi pe redutabilul analist de politică internaţională – şi nu numai – Corneliu Vlad, din vechea şcoală românească de politică externă naţională, urmat de Dan Tanasă, energicul blogger şi apărător al drepturilor românilor din Harghita şi Covasna, pentru ca anul trecut să-l recompensăm pentru întreaga sa activitate nepreţuită pe cercetătorul bucovinean Vasile Ilica, veteran de război şi “persona non grata” în Ucraina, astăzi a (re)venit rândul Basarabiei.

Alexandru Moraru si sotia sa Maria Botnaru

Laureatul Civic Media de anul acesta, Alexandru Moraru, reputat arhivist şi istoric basarabean dar şi jurnalist vivace, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi collaborator al portalului Ziaristi Online, se desfăşoară simultan, în numele adevărului, pe o multitudine de bloguri, cum ar fi: Secretele Istoriei, Cronicarul Înţelept, Blog de Istorie Militară, Istorici Mari şi mici, Necenzurat, Arhivus. Dar şi în reviste de profil, ca Magazin Istoric şi Historia, printre altele.

Autor al mai multor lucrări de specialitate, dintre care amintim “Racovăţ de sub Cetatea Sorocii” şi Mareşalul Ion Antonescu şi Basarabia 1941-1944” (coautor), „Basarabia antisovietica”, „Victimele terorii comuniste 1944-1954” (Premiul “Document” al Bibliotecii Naţionale a Moldovei şi Biroului de Informare al Consiliului Europei de la Chişinău), „Basarabia: Scrisori către Mareşal. Documente inedite”, ş.a., Alexandru Moraru provine dintr-o familie de intelectuali români deportaţi de organele sovietice în 1941.

Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova, Alexandru Moraru, a fost profesor de istorie şi ştiinţe sociale, director al Muzeului Raional de Istorie şi Etnografie din Criuleni, colaborator ştiinţific superior în secţia Valorificare şi publicare a documentelor, apoi şef secţie Completare, arhive departamentale şi lucrări de secretariat la Arhiva Naţională a Republicii Moldova şi Şef secţie Valorificare a Documentelor la Arhiva Organizaţiilor Social-Politice a Republicii Moldova, apoi colaborator ştiinţific (secţia Ştiinţă) la Centrul de Cultură şi Istorie Militară a Moldovei.

Îi mulţumim pentru munca sa neobosită în slujba adevărul istoric despre Basarabia şi îl felicităm din toată inima!

Asociaţia Civic Media

Basarabia-Bucovina.Info

InMemoriam-MileCarpenisan.ro

In 2010, la 40 de zile de la trecerea la cele vesnice a jurnalistului de front Mile Carpenisan, un grup de initiativa format din ziaristi si prieteni ai sai a luat hotararea sa ii omagieze trecerea pe acest pamant prin instituirea unui Premiu anual pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, care sa poarte numele celui care ramane un reper al jurnalismului de front – indiferent ca acesta este deschis in fosta Iugoslavie, Irak sau Romania.

Alexandru Moraru - Sovietizarea - Magazin IstoricMulţumiri: A.M. PressUniunea Ziariştilor Profesionişti din România, RADOR, Ziua NewsCurentul, Ziaristi Online

Dati mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on PinterestEmail this to someone

May 3, 2014

Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism 2014 acordat de Civic Media publicistului Vasile Ilica, “persona non grata” in Ucraina. FOTO/VIDEO/INTERVIU

Dati mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on PinterestEmail this to someone

Diploma Mile Carpenisan - Civic Media - Dl Vasile Ilica - Veteran de Razboi Interzis in Ucraina 2014 Romania Mare - Basarabia-Bucovina.Info

Dl Vasile Ilica - Basarabia-Bucovina.InfoVeteran de razboi, publicist, scriitor, cercetator asupra masacrelor antiromanesti din nordul Bucovinei si chiar martor direct al evenimentelor ce au culminat cu masacrul de la Fantana Alba, dl. col. (r). Vasile Ilica, devenit “persona non grata” in Ucraina la 88 de ani, a fost distins de Ziua Libertatii Presei 2014 cu Premiul “Mile Carpenisan”, pentru lupta sa neobosita in numele adevarului istoric. Asociatia Civic Media si portalul Basarabia-Bucovina.Info i-au acordat dlui Vasile Ilica Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, in semn de omagiu pentru intreaga sa activitate in slujba adevarului, ca publicist si cercetator privind masacrele holocaustului bolsevic din nordul Bucovinei.

Incepand cu 2010 (video), Asociatia Civic Media acorda Premiul pentru curaj si excelenta in jurnalism “Mile Carpenisan”, in memoria colegului nostru plecat prea repede dintre noi. Premiul a fost acordat pana acum, in 2010, jurnalistului si cameramanului Antena 3 Dan Nitescu – pentru curajul demonstrat la evenimentele din 7 aprilie 2009 de la Chisinau, in 2011, reporterului de razboi, blogger si jurnalist independent Cristian Botez si ziaristului oradean Florin Budea, haituit in instanta de Laszlo Tokes, in 2012, reputatului analist de politica internationala Corneliu Vlad iar in 2013 a revenit avertizorului Dan Tanasa, “inamicul public Nr. 1″ al extremistilor maghiari de pretutindeni. Dl. Vasile Ilica se poate mandri ca este considerat, si dansul, “inamicul public Nr 1″, dar al statului ucrainean, fiind in continuare interzis pe meleagurile sale natale, in ciuda schimbarii regimului si desi anul acesta implineste 90 de ani.

Vasile Ilica a primit in aprilie 2012, in ajun de Sfintele Pasti si a doua zi dupa comemorarea masacrului de la Fantana Alba, interdictie de intrare in Ucraina pentru cinci ani, desi casa sa parinteasca si mormintele parintilor se afla in regiunea Cernauti a fostei republici sovietice. Situatia sa a fost adusa de Civic Media in atentia presedintelui Romaniei si a ministrului de Externe al Romaniei, acesta din urma trimitandu-l sa negocieze cu Securitatea ucraineana (SBU). Cu toate ca Romania, prin conducatorii ei vremelnici, se declara o sustinatoare infocata a integritatii teriotoriale a Ucrainei si a presupusului ei parcurs european si euro-atlantic, statul articificial vecin nu catadicseste sa respecte nici cele mai elementare drepturi ale romanilor, consfintite prin acorduri internationale. Aceasta fie ca sunt la ei acasa, in Transcarpatia, nordul Bucovinei, Tinutul Herta si Bugeac, Basarabia istorica, fie ca sunt cetateni ai Uniunii Europene, ca Vasile Ilica si alti doi jurnalisti profesionisti, declarati de asemenea “dusmani ai poporului ucrainean” pentru articolele lor despre comunitatea romaneasca din Ucraina, Simona Lazar si Valentin Tigau, de la Jurnalul National si Radio Romania.

Civic Media, asociatie infiintata in anul 2000 cu scopul de a contribui la apararea valorilor nationale prin intermediul mass-media si a actiunii civice directe si inteligente, devenind si o redutabila resursa de informatii si analize geopolitice, ca editor a numeroase volume de specialiate, profita de aceasta ocazie pentru a atrage atentia autoritatilor statului roman de azi, urmatoarele:

1. Actuala Ucraina va merge spre destramare in cel mai scurt timp, conform previziunilor si, momentan partial, a hartii intocmite de analistii Civic Media si prezentate in ziarul ZIUA inca de-acum 10 ani. Din cele doua state care vor rezulta, in cel cu pretentii de afiliere la structurile euro-atlantice, ponderea minoritatii romanesti – estimata la circa 600.000 de romani – va creste major, ca urmare a micsorarii populatiei ucrainene a noului stat creat. De asemenea, in aceeasi situatie se va afla minoritatea poloneza dar si cea rusa ramasa, si, cu un rol minor, cea maghiara. In noile conditii se impune ca statul roman sa faca tot ceea ce este posibil ca membrii comunitatii romanesti din Noua Ucraina – impreuna cu cei ai comunitatii poloneze, minoritate care apartine de un stat cu care impartasim numeroase deziderate europene si euro-atlantice – sa beneficieze de aceleasi drepturi de care beneficiaza minoritatea maghiara din Romania.

2. Prin preluarea sub control a Crimeii de catre Federatia Rusa, invocandu-se existenta unui act administrativ al fostei URSS, acum anulat sine-die, se creeaza premisa posibilitatii invocarii aceleiasi proceduri, ce-si va intra in legalitate dupa modelul deschis de precedentul Kosovo, si in cazul Insulei Serpilor, pamant romanesc si important punct geostrategic si geoeconomic la Marea Neagra, cedat fostei URSS, de asemenea, printr-un simplu act administrativ, respectiv un proces verbal (!), dar prezent in cadrul teritoriului national al Romaniei in urma Tratatului de la Paris din 1947.

3. Avand in vedere previzibila disolutie a statului ucrainean rezultat in urma disparitiei URSS, stat ex-sovietic cu care Romania a semnat un rusinos Tratat de baza in 1997, criticat adeseori de actualul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, dar niciodata denuntat, documentul in sine devine caduc si se auto-anuleaza de la sine, deschizandu-se astfel posibilitatea negocierii pe cale pasnica a revenirii tuturor teritoriilor romanesti ocupate de URSS – expresia administrativa a unui regim criminal blamat la nivel mondial – la tara mama, Romania.

Civic Media si pagina de istorie nationala Basarabia-Bucovina.Info sunt onorate sa mai spele putin din delasarea autoritatilor si sa confere acest premiu binemeritat col. (r) Vasile Ilica, impreuna cu desemnarea sa drept membru de onoare al Asociatiei Civic Media. Dl. Vasile Ilica este si membru de onoare al Asociatiei Nationale pentru Cultul Eroilor cat si membru al Asociatia “Pro Basarabia si Bucovina” si Societatii pentru Cultura Romaneasca “Mihai Eminescu” din Cernauti si a fost distins pentru activitatea sa, printre multe altele, cu „Premiul Document” al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova şi Biroului de Informare al Comisiei Europene din Republica Moldova.

Dl. Vasile Ilica este martor direct al evenimentelor care au culminat cu masacrele de la Lunca si Fantana Alba din 1941 si un cercetator pasionat, meticulos si eficient asupra holocaustului bolsevic din nordul Bucovinei, cum il numeste chiar dansul in scrierile sale. In 2012, anul interdictiei, a facut publica o noua descoperire macabra, respectiv dovada unei alte crime in masa: sute de romani dar si ucrainieni, executati de NKVD, filiala ucraineana, dupa prima ocupatie a Bucovinei si aruncati intr-o groapa comuna in Cernauti inainte de venirea trupelor romane eliberatoare. Dl. Vasile Ilica, care banuieste ca acesta este motivul interdictiei sale, a descoperit chiar si lista cu numele victimelor ucise de NKVD, lista care ar trebui sa intre imediat in atentia Parchetului General al Romaniei, avand in vedere ca aceasta crima in masa s-a petrecut pe teritoriul Romaniei, asupra unor cetateni romani.

Concret, dansul considera ca “această măsură luată de autoritățile ucrainene de la Cernăuți se constituie ca formă de „represalii“ împotriva autorului cărții „Momente din istoria zbuciumată a Bucovinei – episodul: Nordul Bucovinei zonă de ocupație a URSS (1940–1991)“, lucrare în care pentru prima dată se publică un număr de șase liste, traduse în limba română, cu numele a 222 deținuți politici bucovineni ce se găseau în iunie 1941 în Închisoarea din Cernăuți, unde au fost condamnați la moarte și executați de către organele UKGB în perioada 28 iunie–3 iulie 1941.

Pe langa articolele de istorie si dezvaluiri din Familia română, Crişana, Arcaşul, Plai românesc, Zorile Bucovinei, Gazeta de Herţa, s.a., laureatul Civic Media 2014 este autorul urmatoarelor lucrari de specialitate, ce ar trebui achizionate in numar cat mai mare de mai multe ministere ale Romaniei, si difuzate atat in tara cat si in strainatate:

1) „Fântâna Albă o mărturie de sânge“ – Editura Imprimeria de Vest Oradea, 1999, 320 pagini. Lucrarea a fost lansată la cel de al III-lea Congres al Intelectualității din Nordul Bucovinei (5 martie 2000);
2) Volumul „Martiri și mărturii din Nordul Bucovinei“ – Editura Imprimeria de Vest Oradea, 2003, 477 pagini. Această lucrare a necesitat mai bine de 7 ani de documentare în rândul victimelor stalinismului, în diverse arhive și în presa timpului. După lansare, această carte a beneficiat de o frumoasă recenzie a ziaristei Maria Toacă intitulată „File sângerânde din cartea neagră a neamului“ publicată în revista Zorile Bucovinei, din 4 mai 2004;
3) Volumul „Bucovina abandonată“ – Editura Imprimeria de Vest Oradea, 2010, 476 pagini. Această carte a fost lansată în cadrul simpozionului „Sărbătoarea cărții“, organizat de Societatea pentru cultură românească „Mihai Eminescu“ din Cernăuți, la data de 25 aprilie 2010, prilej cu care mi s-a acordat o diplomă de onoare;
4) „Bucovina pe calea reîntregirii – 1775–1918“, 152 pagini – Editura „Provita“ din Cluj, lucrare închinată unirii Bucovinei din 1918 și distribuită studențilo și elevilor bucovineni și basarabeni ce au studiat în România.
5) „Basarabia la întâlnire cu istoria – 1917–1918“ – Editura „Provita“ din Cluj, lucrare închinată unirii Basarabiei, ce de asemenea a fost distribuită studenților și elevilor din Bucovina și Basarabia.
6) Volumul „Momente din istoria zbuciumată a Bucovinei – episodul Nordul Bucovinei zonă de ocupație a URSS (1940–1991)“ – Editura Imprimeria de Vest Oradea, 2011, 239 pagini, lucrare propusă a fi prezentată la simpozionul „70 de ani de la masacrul de lângă Fântâna Albă“ (31 martie 2011) – simpozion organizat de Societatea Golgota din Cernăuți.
7) Volumul “Bucovina noastra – Antologie istorica 1775 -2011″ – Editura Imprimeria de Vest, Oradea, 2012, 695 pagini, cu o prefata de prof. univ. dr. Mihai Drecin

La aflarea vestii noastre privind noua recunoastere a muncii sale deosebite, de catre Civic Media si Basarabia-Bucovina.Info, dl. Vasile Ilica, care implineste anul acesta 90 de ani, fiind născut la 11 noiembrie 1924 în satul bucovinean Broscăuţii Noi, din apropierea Storojineţului si apoi refugiat în anii ’44, a fost extrem de emotionat. Dansul ne-a marturisit ca tot ce-si mai doreste in acest moment este sa-si sarbatoreasca implinirea a 90 de ani alaturi de prietenii si camarazii sai, acasa, in Bucovina natala. Il va ajuta oare Presedintele Romaniei sau Ministerul de Externe al Romaniei?

Surse: InMemoriam-MileCarpenisan.Ro via Asociatia Civic Media si Basarabia-Bucovina.Info

Descarcati de aici Memoriul trimis de Vasile Ilica Ministerului de Externe al Romaniei si vedeti mai jos Contestatia sa trimisa organelor Ucrainei.

Adenda: Despre toate acestea, dar in mod special despre descoperirile cercetatorului nonagenar Vasile Ilica privind masacrele holocaustului bolsevic din Bucovina ocupata, puteti afla din interviul realizat de Victor Roncea cu ocazia comemorarii a 73 de ani de la Masacrul de la Fantana Alba, din 1 aprilie 1941, disponibil mai jos. Basarabia-Bucovina. Info urmeaza sa publice largi extrase din lucrarile laureatului nostru, veteranul de pe frontul adevarului romanesc, Vasile Ilica.


Cercetator al Masacrelor din Bucovina, veteranul Vasile Ilica distins cu Premiul Mile Carpenisan 2014 de ZiaristiOnlineTV

De asemenea, cititi mai jos o cronica a lucrarii “BUCOVINA NOASTRĂ – Antologie Istorică 1775-2011″, scrisa de prof. Vasile Stancu si publicata de Condeiul ardelean, ascultati un interviu cu dl. Vasile Ilica publicat de Rador -sub titlul Tragedia de la Fântâna Albă si urmariti emisiunea ProTv – Romania te iubesc! – Amintiri scaldate in sange. Crimele de la 1 aprilie 1941: cum au fost ucisi mii de romani de catre sovietici (video integral mai jos), ai carei realizatori s-au deplasat la Oradea pentru a se documenta in mod special de la veteranul nostru, caruia ii dorim multa sanatate si sa ii dea Dumnezeu sa i se implineasca dorinta sa pentru 11 noiembrie, cand va implini 90 de ani. Doamne ajuta!


Masacrul de la Fantana Alba – 1 aprilie 1941 – Amintiri scaldate in sange de ZiaristiOnlineTV

DOCUMENTE:

Familia romana 2012 decembrie NEW.vp

Familia romana 2012 decembrie NEW.vp

BUCOVINA NOASTRĂ – Antologie Istorică 1775-2011 de Vasile Ilica

Dl Vasile Ilica distins de Familia Romana - Foto Gheorghe Petrila - Basarabia-Bucovina.Info

prof. Vasile Stancu

Dl Vasile Tarateanu la lansarea cartii dlui Vasile Ilica - Foto Gheorghe Petrila - Basarabia-Bucovina.Info

Dl. Vasile Tarateanu prezentand cartea dlui Vasile Ilica

Autorul Vasile Ilica (foto sus), născut la 11 noiembrie 1924, în satul bucovinean Broscăuţii Noi, din apropierea Storojineţului, de profesie subinginer constructor, refugiat în anii ’40 din Bucovina, veteran de pe frontul antihitlerist al celui de-al II-lea război mondial, a cunoscut din tinereţe vicisitudinile conflictului mondial care a afectat atât de tragic ţara noastră în acea perioadă. Atunci, ne aminteşte Vasile Ilica în cartea sa, „din trupul României Mari au fost rupte teritorii şi comunităţi însemnate prin jocul politic al marilor puteri ale vremii: Germania, Italia şi URSS. Din păcate, Pacea de la Paris din 1946-1947 a sancţionat abuziv rămânerea Bucovinei de Nord şi a Basarabiei sub controlul URSS. … Tragediile individuale şi colective suferite în acei ani şi după aceea, până astăzi, au rămas nu numai în memoria documentelor, ci şi a celor care au fost martorii sau actorii evenimentelor”.

(more…)

Dati mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on PinterestEmail this to someone

Powered by WordPress